Multi din jurul meu au asa o atitudine practica, insa practica lor se limiteaza la practica de tara industriala, pe cand practica mea mi-am construit-o din pasiune, din reflex, usor usor. Am sute de imagini editate, mii de imagini pozate, zeci de mii de cuvinte scrise iar eu ma uit in ziar dupa meserii de genul taietor de fier vechi, bell boy sau ospatar. Culmea stresului, ce mai!
Vad cum cresc si ma deranjeaza ca unii nu vad asta si ca altii nu ma sustin. In general, ceea ce intalnesc in cale este ingamfare, oameni care s-au ajuns. Si ei nu s-au ajuns pentru ca s-au ajuns, ci pur si simplu asa au ei impresia, o impresie mult mai buna despre ei doar pentru ca si-au primit un salariu standard in mana. Toti slab dotatii acum au centimetrii in plus, toate sensibilele lovite la cap acum sunt leoaice. Sa va ia dracu ma! De aia vreau sa fiu artist, ca sa pot sa va zic direct ca as dori sa va ia dracu la o mica plimbare!
Dar stai ca intru si in mine! Stau eu ca fraierul si las asa ofertele sa treaca. Pai pana acum puteam sa am minim 2 galerii de arta la Muzeul de Arta si pana acum puteam sa-mi pun si un banner in oras pentru joie.ro, doar asa…de amuzament. Va prind eu din urma soriceilor si va atarn de coada, sa vedem apoi care are caracterul mai stabil si mai real.
In momentul de fata, viata buna personala este improbabila, dar nu imposibila.
[LE] Mai 2011
Am simtit sa fac un update la acest articol, ca sa va anunt ca improbabilitatea aia a fost exact cum am zis – doar o improbabilitate – si ca lucrurile s-au mai schimbat. De 3 luni sunt angajat cu acte in regula la o firma importanta care ma mentine activ dar care ma si satisface intr-un procent de…70% sa spunem. Fac cate putin din cateva lucruri, in mare parte ceva ce implica lucrul cu calculatorul iar cealalta mare parte este descrisa de lucrul cu imprimanta si alte aparaturi de grafica. Usor usor o sa intru mai mult pe fotografie caci la multe firme e necesar sa ai si fotograf. Deci uite ca sanse sa fie bine, sunt. Evident, nu-mi parasesc pasiunea, ba chiar imi fac planuri pentru ea.
Situatia mea a tinut de norocul de a fi observat dar acel noroc a fost favorizat de actiunile mele tacute si insistente. Eu mi-am favorizat propriul noroc. Deci, trebuie sa credem in soarta, dar si sa lucram sincer in colaborare cu ea. Noi dam ce-i mai bun din noi, ea da la fel. Asta e intelegerea nescrisa dar aplicabila.