Blogging, Știri & Trends
◙ Pe culmile hazardului
◙ Pe culmile hazardului

◙ Pe culmile hazardului

Am putea spune ca multi dintre noi se afla pe culmile unei mari nebunii, pe culmiile unui mare joc care are ba reguli ba nereguli, insa cu cat urci mai mult pe culmi cu atat te scufunzi mai adanc in propria nestiinta.

„Si eu te iubesc!”, o replica rar intalnita la atatea persoane. Uneori te trezesti singur intr-un sentiment care parca isi avea scopul doar intr-un mediu relational, nu intr-un mediu solitar in care te afli doar tu cu gandurile tale si lungile tale priviri amarate aruncate peste geamul tau prafuit. Iti vine sa-ti futi una ca sa te trezesti la realitate…si chiar o faci: o data, de doua ori, dar vezi ca asta nu te scoate din hazard, tot nu ai definitie pentru ceea ce este in fata ta. Ai vrea sa iubesti, o fata, un baiat, un tata, o mama, asa cum vezi in filme, cu poza acelei persoane in camera ta si alte rahaturi emotionale care par tare simpatice ocazional, insa esti deja pornit pe drum si unele lucruri frumoase ce se puteau intampla, acum clar nu mai au de unde sa rasara. Timp avem, destul, problema e ca nu avem putere asupra lui, sa-l intoarcem, sa-l derulam inainte, sa-l oprim in loc.

Apoi te uiti lung si adanc la tine si te vezi intr-un fel, cu anumite caracteristici jenant de dragute in care ti-ai pus baza. Poate te apreciezi ca stii sa aranjezi o masa, ca stii sa dai un „buna ziua” sau ca te speli des pe chelia ta in devenire, insa nici macar asta nu iti garanteaza o ordine. Doar ca alegi sa-ti faci o ordine si un plan, nu inseamna ca viata va fi asa. Sigur, ai mai multe sanse sa indrumi cursul vietii tale catre o cale anume, insa sansa ramane aceasi idiotenie mistica nedefinita. Si oricum, ceea ce incepi cu bune intentii, o termini cu unelte malefice, caci ajungi la aceasi vorba care poate nu este mereu atat de seaca: asta-i viata.

Asa ca tot ce ramane e sa realizezi ca esti pe culmile hazardului, ingropat deja in viitorul tau mormant. De acolo poti sa incepi, de acolo tragi o linie si cugeti. Probabil orice ai face pe lumea asta si orice ai interpreta tu ca fiind ambitie si scop, este anulat de elementul trecator al fiintei noastre, de moarte. Unii poate ajung sa faca ceea ce-si propun, insa oare ei nu zic prea obosit si indiferent ca in sfarsit au reusit? Probabil au vazut si ei ca viata are prea multe capitole si subcapitole si ca scopul lor pur si atent planuit, s-a dus pe apa sambetei si apoi a ajuns intr-o cascada. Multi ar crede ca mijloacele lor fac scopul, insa scopul face mijloacele iar cum mijloacele erau tot planul tau, te poti considera pe dinafara propriului tau scop.

Stiu ca este doar o parere de-a mea si ar fi etic sa spun ca totul e subiectiv si ca nici macar n-am trait atat de mult ca sa invatat cat trebuia sa invat, dar nu cumva hazardul anuleaza orice etica? Sunt liber sa cred ce vreau, sa spun ce vreau, sa fac ce vreau…

My Morning Jacket – Rocket Man

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *