Azi a fost o saptamana nasoala. Cum poate o zi sa fie o saptamana? Simplu, in cursul ei, faci rezumatul unei perioade de timp mai indelungate. Drept urmare, o zi poate fi si o saptamana.
Acest proces prinde logica in mintea oricui se opreste din facut ceva intr-o zi anume ce devine libera. Eu m-am oprit in sfarsit azi si mi-am dat seama ca matematica rezultata din ecuatiile pro si contra ale saptamanii este una rea.
M-am luat de Ogilvy in articolul anterior asa ca nu mai vorbesc despre asta aici. Alte rele as putea spune ca le-am intampinat si la munca, insa fiind eu atat de public, evit sa dezbat subiectul. Ar fi fost culmea, sa am numai placeri reiesite din munca, nu? Pana la urma Biblia zice ca munca e blestem…rezultat din faptul ca barbatul a muscat dintr-un mar…magic…ok, lasam balta Biblia.
Ia sa vedem, alte rele, alte rele. Pai, e nasol ca n-am bani, insa asa este orice prima luna de munca. Chiar sunt curios cum o sa ma simt cand o sa am primii bani de aici, primul salariu oficial. Nasol probabil, caci stiu ca o sa se duca imediat. Mai mult de jumate din viitorul salariu oricum l-am cheltuit pentru a ma duce la munca. Stiti voi, trebuie sa ai bani ca sa faci bani.
Alt rau e ca ma simt asa singur. Da, stiu, sunt gay si sensibil, romantic si slab, dar imi permit sa zic orice, caci viata e o balarie fara sens in care orice cuvant eventual se contopeste si se transforma in aluatul ilogic respectiv. As fi vrut sa am si eu asa o tipa care sa se bucure cand intru pe net sau cand am timp sa ies undeva. Sa ma intampine cu pozitivism si bucurie, sa fie dispusa sa ma vada in momentele libere rare pe care le am mai nou. Dar, de unde atata. Parca si pretenul ddumi, suferea din asa ceva de curand. Tot noi baietii sa ne sfatuim si sa ne consolam… Ne mai vedem la o bere, dar sa iau si eu banii aia pe care oricum trebuie sa-i dau.
A da, apropo de rau si suferinta, mi-am amintit un punct important pe care vroiam sa-l…pun? E punct, adica, ce altceva sa-i fac… In fine. Ma seaca, dar ma seaca intradevar, cand vad ca extrem de multe persoane, majoritatea persoanelor de fapt, se transforma in scorpii si rahati cu ochi, doar pentru ca asa vad ei continuitatea vietii. Stiu de cand am putini ani ca daca te dai mai cocos, pari mai in ton cu o evolutie sociala autohtona dar uite ca eu nu m-am transformat. Ma, curaj sau tupeu am, caci am tot demonstrat-o atat constant uneori cat si ocazional, deci nu e problema. Om sunt caci pana la urma sangerez si uite ca ma atasez si eu de anumite lucruri lumesti, deci nici asta nu e problema. Ce sa fie de m-a facut pe mine sa nu fiu o acritura? Oare sa fie faptul ca sunt altfel? Ca eu si altii suntem altfel? Ca nu sunt neaparat mai presus cum cred altii ci ca sunt pe drumul paralel de drumul pe care se afla o mare masa de oameni? Urasc ca multe fete si multi baieti vad cearta, scandalul si caterinca intr-o asa maniera speciala incat o considera model de succes in viata, de ridicare pe scara ierarhiei – care cu ocazia asta devine lift. Simt deseori ca ar trebui sa fiu mai Zen, mai calm, in privinta unor asemenea lucruri sau a unor comportamente, insa eu sunt mai nervos de fel si imi chinui empatia si simtul ratiunii prea tare din cauza multora.
Spuneti-mi ca ma insel! Spuneti-mi ca in ultimii 10 ani n-ati observat cum trendul social s-a inclinat spre talerul rautatii si a glumelor de prost gust sau de orice fel. Pentru multi nu mai exista un raspuns normal, exista raspunsul caterincos, nu poti sa te miri de ceva fara sa te pomenesti a fi numit naiv sau credul, nu poti sa te mai superi pe cineva, fara a fi numit ciudat, trist sau cine mai stie ce. Sa nu va imaginati restul lumii asa! Ma refer atat la cei din afara granitelor cat si la cei care inca sunt in ceva care momentan are granite, ceva-ul romanesc. Stiu ca omul are dreptul sa se gaseasca in grupuri insa multe grupuri n-ar trebui sa existe caci nu sunt particularitati ci anomalii.
Hai sa rezum tot acest subiect: sunteti prost educati. Serios ca da. Luati-va si voi un moment in care va revizuiti comportamentul. Lasati mandria, credinta oarba in caterinca si sefie si amintiti-va de o doamna invatatoare sau de o oarecare carte de bune maniere. Nu va rezulta cumva ceea ce v-am zis? Doar pentru ca vorbesti mai repede si mai raspicat, nu inseamna ca se uita careva in gura ta mentolata sau ca o sa fie impresionat de energia ta. Pe mine ma impresioneaza un iepure atunci cand isi arata viteza, insa o musca, oricat de rapida ar fi, nu este deloc impresionanta sau placuta.
Mda, ma intorc la origini aparent si fac iar postari mai lungi. Scuze, dar nu prea am timp sa mai scriu si uite ca aparent imi e dor, caci vars aici tot.
Azi – fiind eu singur si emo si ce mai vreti – m-am dus putin pe plaja Mamaia. Erau vreo doua sute de suflete, imprastiate de-a lungul malului marii. Stiu ca as vrea munte dar imi place si marea, mai ales ca-i aici aproape. Stateam rezemat de postul de salvamar, in camasa si sacou, ascultandu-l pe Walter Ghicolescu in casti. Am vrut sa ma plimb si prin parc mai mult, dar parca erau prea multi oameni. De aia imi place mie ploaia, nu prea umbla lumea pe strazi, e un cadru mai intim. Unii zic ca-i mentalitate de mos, eu zic ca-i mentalitate de joe. Poate si altii considera la fel, poate altii nu, treaba fiecaruia dintre noi.
Intr-o ordine de idei mai optimista, m-a anuntat cineva ca am implinit 5 ani de deviantArt cu contul unicart. Intradevar, pe 24 martie s-au implinit 5 ani de cand am contul acesta. Multe lucruri facute acolo, desi arata sumbre, le-am cam facut cu gandul la iubire, cu gandul de a impresiona pe cineva. Mereu sunt povesti ascunse la mine, care mai mai ca ma fac sa intru cu nasul in stalpii de pe strada, ocupandu-mi mintea si concentratia deseori.
Alta veste buna am primit-o prin contact-ul de pe blog, de la un cititor probabil. M-a felicitat ca am castigat usb stick-ul de pe la concursul organizat de cei de la trender.ro, concurs pe care il promovam si eu aici. O sa-mi fie foarte util. Un mare motiv pentru care nu mai editez poze sau nu-mi mai continui proiecte este lipsa hardware-ului, adica am pozele pe cd-uri si n-am spatiu pe laptop pentru ele si nici dvd-rw perfect functionabil ca sa-mi citeasca cd-urile simple. Nebunie, ce mai. De mic imi doresc un sistem de inalta performanta si inca ramane unul din principalele mele vise in viata asta. Mereu mi-au placut si gadget-urile asa ca o sa-mi prinda bine acest minuscul usb stick…sau usb-dop.
Pentru moment, ma reduc la tacere. Nu stiu ce sa fac in jumatatea asta de weekend libera dar gasesc mereu ocupatii, oricat de mici si aparent nesemnificative ar fi ele.
Apropo, vedeti ca diseara e meci cu Romania si vedeti ca dis-noapte se da ceasul cu o ora inainte.