Înainte de a se termina ziua de 1 Martie, vreau să scriu rapid câteceva. Nu că nu am timp să mai scriu destule despre Martie și Primăvară și tot, însă vreau să vă zic scurt ce mi-a trecut prin cap acum câteva ore.
De fiecare dată în luna Martie, când eram mai copil, obișnuiam să dau foarte multe mărțișoare la foarte multe persoane. Dădeam de asemenea telefoane la prieteni dar și la profesoare. Așa era frumos, așa cam am fost învățat probabil. În ultimii ani însă, m-am distanțat de foarte multă lume. Probabil pentru că mă simt ca un leu cu un ghimpe în picior, cu probleme nerezolvate. Nu știu sigur câți prieteni mai am dar pe mulți din ei probabil încă o să-i găsesc cândva în cale, acceptând iar din partea mea măcar un dialog.
De data asta, de acest 1 Martie, m-am rezumat la 3 lucruri. M-am asigurat că-i dau un mărțișor frumos prietenei și mamei ei (mersi încă o dată, Artilex!), că îi dau un mărțișor la fel de interesant mamei mele și încă un lucru pe care m-am decis să-l fac un pic mai târziu: să-i scriu câteva rânduri fostei mele profesoare de Limba Engleză, din Facultate.
I-am scris câteva rânduri virtuale, însă au avut un efect puternic. Vă dați seama că totuși mă pricep la cuvinte…nu? Am fost oarecum succint în urări și complimente, însă am atins-o undeva unde pare să fi avut nevoie zilele astea să fie atinsă. Am aflat că își schimbă puțin cursul profesional, lucru ce îmi părea deja posibil știind energia acestei persoane, dar am aflat că are și un nou băiat, ce o să-i țină companie celui mai măricel. A fost emoționată de mail-ul meu și de gândul meu, însă am ajuns și eu emoționat de răspunsul primit.
E cel puțin straniu cum rândurile acestea vin într-un astfel de moment de cumpănă și cum poți găsi, citindu-le, răspuns.
Spuse dânsa, printre alte câteva rânduri frumoase. Mă bucur că am făcut asta și sper peste un timp să îmi revin la spiritul meu extra prietenos și să mai fac astfel de surprize multor persoane din rândul apropiațiilor mei ce merită un gând personalizat din când în când. Așadar, dacă citiți asta și mă cunoașteți, simțiți-vă luați în seamă!
În altă ordine de idei, mă gândesc să scriu pe toată perioada lunii Martie numai cu diacritice. Dacă mă reobișnuiesc și îmi place și am timp, o s-o fac așa de acum încolo. Să aveți parte de un Martie fericit !
Bine-ai (re)venit în lumea diacriticelor, Joe! :D