Blogging, Știri & Trends
Cand ai timp si cand n-ai timp
Cand ai timp si cand n-ai timp

Cand ai timp si cand n-ai timp

Cand ai timp, te gandesti ca daca ai avea bani…cate ai face. Cand ai bani, te gandesti ca daca ai avea timp…cate ai face.
Bine, n-am eu bani inca sau n-am destui bani ca sa zic ca am bani sau ca AM BANI!!!…dar evidentiez si eu un oximoron. Aceasta contradictie si ironie apare desigur in cazuri extreme: cand ai prea mult timp sau cand n-ai deloc timp. Nu e bine.

Eu personal ma gandesc ca vreau si eu niste chestii. Shit, am uitat de diacritice. Eu personal mă gândesc că vreau şi eu nişte chestii. De exemplu, aş vrea să dau de carnet…permis de conducere, că da, nu am. Apoi aş vrea să ma duc şi pe la dentist căci este foarte pe bune că sănătatea orală ne influenţează cel mai mult sănătatea spirituală sau sănătatea fizică în general. Cred eu aşa, sau…aşa zic nişte unii din când în când. Oricum, de ani întregi nu ştiu ce înseamnă să mânânci ceva aşa cu toate măselele, cred că o să fie divin când o să am toată gura ieşită din „service” ca nouă. De aia şi întrebam lumea pe Facebook dacă ştie de dentişti lucrând până la 8 seara sau în weekend, căci nu prea aş vrea să chiulesc de la muncă pentru asta. Dacă nu pot altfel, asta e, vorbim cu Resurse Umane şi ne înţelegem cumva.

Altceva, ce să mai vreau. Diferite chestii. Mi-a plăcut o chestie care a zis-o şefu’ la muncă. A zis: „ai grijă ce îţi doreşti, că s-ar putea să se îndeplinească”. O chestie oarecum banală şi generică însă total aplicabilă în multe cazuri. Adică, dacă vrei bani buni, trebuie să faci şi muncă bună. În ţara asta, munca bună e cam forţată cam nedemocratică aşa, dar ăsta îi e caracterul. Îmi place totuşi că eu – aşa cum am şi prezis mereu – mă descurc. Mulţi care mă vedeau leneş şi delăsător îşi cam dau seama acum că de fapt nu îmi găseam un mediu decent. Ei dacă mi-ar încerca mediul s-ar plânge, ba cum o făceam eu ba într-un fel total diferit. Deci da, dacă vrei să te dedici pentru ceva, chiar trebuie s-o faci. Adică, planul pe hârtie nu se compară cu o practică dură. Întradevăr, trebuie să ai grijă ce-ţi doreşti iar eu am analizat asta de ceva timp şi…m-a ajutat. Na, că e bine să fii şi filozof.

O concluzie a fragmentului de mai sus este că suntem oameni şi suntem oricum sensibili în faţa unor factori. Dacă eu eram chel, masiv şi dur nu mă potriveam într-un mediu liniştit şi prietenos şi puteam fi numit sensibil. N-ar fi absurd să defineşti o „gorilă” a fi sensibilă. Ar fi absurd doar să ducem definiţia termenului în sfere mult prea depărtate de o logică uzuală. Toţi avem o nepotrivire, o sensibilitate, o atracţie sau o lipsă a atracţiei. Ar trebui doar să ne acceptăm şi să comunicăm întradevăr mai pe şleau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *