Cea mai plictisita emo-fata, de vreo 13 ani asa…a aparut la usa mea adineauri.
Era neagra, sictirita si cu un plod oarecare pe langa ea, probabil scos la produs. Se uita putin la mine. Pauza. Brusc ma intreaba neinteresata oarecum: „primiti cu colindul?”.
M-a intrebat de parca stia deja ca o sa-i zic nu. I-as fi lasat sa cante poate, insa tipa asta mi s-a parut asa rupta din peisajul traditional. Adica…daca o facem asa cu sictir – ba cantarea ba primirea – mai bine nu o mai facem, sau descoperim moduri de a afisa pe usa cine vrea sa fie colindat. In fine, banuiesc ca nu-i nimic diferit fata de acum 20 de ani, adica si atunci refuzai colindatori sau si atunci cu cat cresteai mai mare deveneai mai sictirit de cantec si mult mai dornic de bani.
Nu emo girl, nu te primesc cu colindul caci ne-am simti amandoi prost daca ai incepe sa canti.