Blogging, Știri & Trends
joe prin Braşov
joe prin Braşov

joe prin Braşov

Dupa cum stiati, ca va tot sacaiam cu update-uri stangace pe Facebook, am fost prin municipiul Brasov. Ce? N-am voie? Ia uite ma… Articolul asta va fi predominant fara diacritice caci nu sunt la laptop-ul meu plus ca presimt ca va fi putin mai lung acest articol. Din nou, eu scriu spontan si nu stiu ce urmeaza sa scriu nici acum, sau acum, sau acum…ok, ultimul „sau acum” l-am anticipat, dar sa continuam!

Cu planul de drumetie a venit ddumi, celebrul blogger constantean cu care arhivam eu neoficial intregul oras Constanta, prin actiunile noastre fotografice si de stil explorator. El a tulit-o din oras de ceva timp dar a venit in vizita de curand. Printre alte chestii…interesante, facute pe aici prin Constanta, ne-am facut si un plan de plecare spre Brasov pentru 2 nopti. Am luat autocarul din Autogara CFR cu 70 de lei biletul. Am facut 8 ore pana in Brasov insa au trecut foarte repede caci am palavragit mult. La intoarcere am facut vreo 6 ore si ceva aproape 7 sa zic. Am ajuns in Brasov la Autogara 1 si am luat un taxi pana la pensiunea sau hostelul Silvania, care se afla cam la 10 minute de mers pe jos de Centru. Pensiunea aia cerea gen 80 lei pe noapte si ne-a dat o camaruta mica ce spre bucuria noastra avea macar 2 paturi separate, dar avea o terasa, era aproape de „actiunea” din oras, a fost…ok. N-o recomand deloc, dar asa ca de boschetareala…merge. Ok, ba nu, n-o recomand! Sau hai, daca nu ai de ales, ce sa faci acum?…

Sus in poza sunt eu pe „strada Lunga”. Chiar era lunga a naibii, dar mereu linistita.

 

Peste tot pe acolo vedeam cladiri care mai de care mai aparte iar foarte multe din ele se afla in Patrimoniul Cultural National. Mi-a placut. Tot pe aceasta strada, gaseam fel si fel de magazine cu astfel de jaluzele vechi:

 

Noi in Constanta nu prea avem asa ceva. Gasim cateceva de genul doar pe langa Piata Grivitei.

Am ajuns Vineri dupa-amiaza in Brasov, deci tot pe atunci am iesit deja pe strada cea lunga de tot si imediat in centru. Am zis sa ne facem mai intai niste cumparaturi caci nu venisem cu mancare de acasa. Am luat niste branza, rosii si alte chestii de la Billa apoi. Cum am intrat in agro-alimentara au sarit imediat cateva cucoane cu invitatii. Ba burduf, ba nu-stiu-ce fel de branza, sa gustam, sa incercam… Am tulit-o repede de acolo pana nu sareau pe noi dar ne-am intors la una din ele si am cumparat cateceva. Am cumparat si o conserva de peste si alte cateva chestii pe care oricum nu le-am mancat. Deci daca vii pentru 2-3 zile, nu te deranja prea mult cu mancarea! Mi-am cumparat de asemenea un Covridog. Nu mai mancasem niciodata asa ceva, desi stiam de el. E foarte bun.

Prin Centru mai era un parc dragut, autobuze fel si fel (sunt vreo 40 linii diferite in Brasov parca) si multi oameni. Scena din centru, ii gazduia pe cei de la Voltaj. Au mai cantat si ei putin si au terminat. Noi am luat-o spre un Cafe simpatic.

 

Era noapte, strazile aratau frumoase. Am dat apoi de Cafe Central si am stat acolo la un cappuccino. De acolo am dat de niste Militie si i-am intrebat pe unde putem gasi Oktoberfest-ul. Era langa noi pe aproape. Am trecut si pe acolo si era foarte interesant. Lume multa, dansa. Trupa tot zicea ca pleaca acasa dar era tinuta pe loc de „bis”-ul cerut de oamenii cocotati pe mese.

Am stat noi la o bere dar am mers mai departe. Pozele de noapte nu se vad foarte bine, caci eu fac poze cu un cartof compact mai varza. Asta e. Am ajuns apoi la un club mic rock si drum and bass care era full. Am protestat si n-am ramas acolo dar am ales sa stam prin clubul Studio Optzeci, un loc de marime medie, aglomerat si plin de oameni ce dadeau din fund si picioare pe melodii vechi. Era dragut sa stau la o bere si sa-i privesc dar era si trist ca nu eram acolo cu o fata sau un grup sa pot dansa si eu ca nebunul. Dar din nou, cam mic ringul de dans. Aveam si noi un club in Constanta cu muzica veche, dar urias, cum se numea? Ala de langa Posta Mare.

 

In fine, Oktoberfest-ul se cam terminase pe seara aia si toti se imprastiau care mai de care pe orice carare. Baietii deja incepeau sa urle pe strazi iar asta imi aducea aminte de Constanta. Oare de aia avem atatia nesimtiti prin acest oras? Or fi toti beti? Probabil.
Noi am ajuns iar la clubul rock si i-am mai dat o sansa. De data asta aveam loc acolo si am stat la cateva beri si shot-uri. Lumea era dubioasa rau desigur, insa nu s-a lasat cu vreun scandal sau ceva. Toti dansau, se imprieteneau ocazional, a fost chiar placut. Eu dansam si cantam fara nicio grija si cenzura, chiar erau numai melodii pe care le stiam eu si pe care le adoram in mare parte. Amuzant era un tip mare si plinut ce se baga in seama cu oricine dar si o tipa care se ruga de oameni sa-i dea bani de o bere. A venit si la mine si m-am simtit generos. I-am pus mana dupa gat si am intrebat-o daca stie cum e in Vama Veche. A zis ca nu, i-am dat 10 lei si i-am zis ca atat de simplu e. A zis ca-mi aduce restul si chiar mi l-a adus. Nice. N-am agatat nimic insa, nici nu sunt genul…spre nemultumirea prietenilor mei masculi. De acolo ne-am carat spre casa, incepuse sa ploua.
Am luat noi niste burgeri si cartofi prajiti de la McDonald’s, dar…un McDonald’s de ala gen drive-thru montat intr-un bloc, in fine…si asteptam mult si bine sa vina comanda in timp ce stateam sub ploaie. Luam noi apoi un taxi in care se afla cel mai prost taximetrist din Lume. Ne-a luat si nu stia unde e strada pe care o cautam (desi era la vreo maxim 5 minute de unde era el) si apoi dupa ce ne-a invartit in cerc, ne-a zis ca doar nu a garantat el ca ne poate duce la destinatie, n-a zis ca stie el sigur unde sa ne duca.

 

Ddumi l-a nenorocit cu dezamagirea oarecum subtila exprimata vizavi de calitatiile sale soferistice iar apoi taximetristul ne-a dus inapoi de unde am plecat, lasandu-ne langa un alt taxi. Erau vreo 15 lei pe ceas dar n-am platit nimic desigur si l-am luat pe urmatorul. Nenea secund stia unde sa ne duca si exact in aceste 5 minute mentionate ne-a si dus la destinatie.

A doua zi, ne-am trezit ca lenesii. Am mai lenevit putin apoi in continuare. Am stat la o tigara, la stiri si alte emisiuni de pe putinele posturi de la tv-ul din camera ce era montat mult prea sus, apoi ne-am hotarat sa ne miscam putin pentru a face alte chestii si in ziua de Sambata. A fost o zi super aceasta zi. Apropo, am vazut o parte dintr-un film pe TVR 1. Se numeste It’s a Gift si este din anul 1934. Bai, mori de ras!

 

Am vizitat strada Sforii, una din cele mai inguste din Europa. Apoi, am vazut cladirea cu magazinul Cartureşti. Ador cartile alea in geam! Am vizitat Biserica Neagră, o cladire uriasa, in stil Gotic. Am ascultat un ghid, apoi ne-am furisat si pe langa alt ghid ca sa ascultam si acolo alte detalii, a fost frumos. E 6 lei biletul de intrare si n-ai voie sa faci poze in interior pentru ca…

… Am zis ca n-ai voie sa faci poze pentru că…

Ok, poti sa faci poze daca vrei tu neaparat! E bine asa? Doamne…
Am continuat drumetia apoi cu vizitatul scenei de la Romanian Music Awards caci aparent Brasovul gazduia si acest eveniment. Mai are rost sa va subliniez weekendul perfect in care am decis sa facem asta? In fine, ddumi a tras de mine pentru aceasta drumetie, caci eu ca de obicei am tot refuzat. Dar, acum ca am acceptat, uite ca am vazut destule chestii. N-am mai fost pana acum in Brasov. Sau prin multe locuri…
Pe scena, canta o tipa. Isi tragea mereu pantalonii caci ii cadeau.

 

Paparazzi! Haha! Apoi pe strada prin apropiere, imi zice ddumi sa ma uit la tipa din spatele meu. Ma uit.

– Ok, si?
– Nu stii cine e?
Ma uit iar.
– Hmm, nu.
– E Gina Pistol ma!

Pff, da, fix pe Gina Pistol o recunosteam eu. In fine, e mica rau de inaltime, n-as fi ghicit in niciun fel ca-i ea. Da, stiu! Nu ma uit la Fotbal, nu stiu cum arata Gina Pistol, halal barbat! Bu fucking hu.

Ajungem apoi la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului.

 

Postez aici o poza de pe internet caci e simpatica. Fix langa, unde e gol in poza de mai sus, era ditamai scena de la RMA, ce avea o muzica de le duduiau astora geamurile si podeaua. Se plangea si tipa de la intrare de ei dar…ce sa-i faci…? Costa 7 lei biletul si vezi acolo o casa ce a apartinut unui negustor. Internetul mai zice:
Colectia sa prezinta imaginea targurilor de acum doua secole si activitatea breslelor ce au avut un rol foarte important in dezvoltarea orasului. Expozitia cuprinde costume, unelte si produse realizate de mestesugarii Brasovului din secolele XVII – XIX.
Sunt camere video peste tot acolo, n-ai voie sa faci poze ca altfel…te ia mama dracului sau ceva de genul. La etaj, se afla o alta tanti ce vinde carti postale si alte suveniruri. Foarte simpatica treaba. Am cumparat si eu cateceva de acolo, inclusiv pentru amica mea Zaku, ce nu prea merita uneori asemenea gesturi. In fine, a fost interesant muzeul.

Dupa asta, am fost iar la Oktoberfest, de data asta sa mancam.

Frumoasa priveliste in timp ce bagi in tine un mic, nu? Iti luai un bon, zicand ce vrei, duceai bonul la o tanti amabila si iti dadea mancarea. A fost foarte bun, mai ales Ciucaş asta, o bere ce era vanduta la pret mai redus acolo.

 

Ddumi si-a luat un ditamai carnatul ca doar asa faci la astfel de evenimente, cumperi chestii traditionale. Eu m-am rezumat la cartofi prajiti si mici. Totusi, se duc repede banii cand cumperi si una si alta, trebuia sa am grija. Un carnat de ala era 12 lei. Ma, da-ma naibii. Oricum, era geniala atmosfera. Ala da festival! Erau toate asezate bine, lume multa, mese destule sa stai si sa infuleci, priveliste minunata, diversitate…AHH…i-am zis lui ddumi ca ar fi interesant sa ne gandim cum ar fi viata daca ai putea locui undeva precum in acest loc si sa ai in fiecare zi astfel de evenimente.

 

 

Next stop: Telefericul. Costa 16 lei dus-intors. Prima oara am surprins o poza geniala cu niste nori superbi apoi am surprins o carare cu semnul „BRASOV” pe fundal. Opa…dar…ce vedem in spatele B-ului ? Oare…sa fie?

 

Categoric! Cum sa ratez eu ocazia destul de simplista de a ma cocota chiar si acolo? Batea vantul cam tare ce-i drept dar…dupa cum a spus un mare intelept contemporan anonim: YOLO! Am luat telefericul iar acolo un badaran de om ne grabea sa intram odata in cabina. Era probabil singurul badaran pe care l-am intalnit in acest oras! Demis sa fie, am zis! Salut Sagi, mi-am amintit de tine cu „am zis” asta. Ce faci? Esti bine? N-am mai auzit de tine. Scuzati-ma, dar salutam pe un blogger local cu care n-am mai vorbit de mult. Scuzati paranteza. Revenind.

 

Ne-am ingramadit cativa prin telecabina teleferic si deja incepeau glumele de genul „urmatoarea statie va fi…cu deschidere pe dreapta”. Sus batea vantul dar in 5 minute ajungeai la semnul „BRASOV”. Acolo faci niste poze interesante si apoi…iti vezi de drum mai departe. Era draguta privelistea de sus dar parca ceva ii mai lipsea. Stiu, sunt mofturos, dar asa cred eu.

 

 

 

Soarele facea multe cu un astfel de peisaj. Nici n-am facut unele poze pana n-a iesit de sub norii rari. Apropo de asta, a fost vreme buna. Deci nu ca nu-ti cumpara mancare multa pentru 2 zile, dar nu-ti lua nici prea multe haine sau prea groase, intr-un astfel de sezon. Vineri a fost putin mai rece dar spre noapte. Sambata a fost insorit si foarte frumos iar noaptea a fost racoroasa ca de obicei dar nu rece.
Am vrut sa mergem si in Poiana Brasov dar trebuia sa asteptam o ora pentru autobuz si deja se facea prea tarziu. Costa 4,5 Ron biletul pentru Poiană. In centru, era nebunie. Mai nebunie ca in seara precedenta.

 

Strada de mai sus imi amintea de Stefan cel Mare al nostru, din Constanta. Doar ca era tot ce ii lipsea:

– lume multa si frumoasa
– boschetari lipsa
– cladiri vechi frumoase
– cabluri aeriene lipsa
– terase dragute de-a lungul intregului centru
– samd

Nu vezi prin Brasov (pardon, centrul Brasovului) prea multi caini, cabluri prin copaci si pe cladiri si pe langa, injuraturi si scandaluri, claxoane chiar si multe alte chestii care te deprima maxim cand te intorci in Constanta sau in multe alte orase de nimic din aceasta tara.

 

Revenind putin la umor, in Brasov, exista locatia asta. Toti care treceau pe langa, radeau in hohote. Pai…chiar asa? Oare ce fel de restaurant o fi asta? Pozele toate, daca esti Friend cu mine pe Facebook, pot fi vazute si aici.
Sunt mai multe de zis si va jur ca multe poze arata mediocru rau fata de cum le vedeam eu cu ochiul liber. Fiind eu si ddumi acolo, vedeam mai bine fiecare detaliu. De la arhitectura si curatenia orasului, la afisele actualizate ale transportului in comun. Ne-am aruncat ochiul pe cladiri, pe insemne, pe simboluri, ba chiar si prin curtile oamenilor. N-aveam stare. Am vazut multe si ne-am plimbat destul de multicel, nu mult…dar multicel. Cred insa ca am vazut esentialul Brasovului intr-un asemenea sezon. Este…frumos. E un loc linistit in care nu cred ca poti avea prea usor anumite anxietati sau griji. De obicei lumea iti zambeste si este manierata, mai mereu nu vezi badaranii pe strada si oameni nervosi…este altceva. Nu-mi vine sa cred ca noi avem Constanta, un oras mare cu populatie putin mai multa decat Brasov, si suntem asa salbatici si nesimtiti. E trist rau si urat. Oribil chiar.
Intorcandu-ma acasa, am innebunit de plictiseala pe autobuz. As putea sa jur de asemenea ca un tip ce parea la inceput de 35 de ani imi parea de 45 de ani dupa vreo 4-5 ore de mers cu autocarul. Plus ca imi era putin rau de la atata aer inchis si vodka din noaptea de dinainte de plecare. Am rezistat oarecum eroic si am ajuns in Constanta. Ce sa auzi aici? Claxoane peste tot, toti se injurau si aproape ca se calcau. Pe la „Dobrogea” trecea unul cu motoscartul si se tot ridica intr-o roata. Cainii misunau peste tot. In drum spre casa, dorind sa iau un taxi, mi-am dat seama dupa 2 minute ca 1,79 Ron scris pe usa afara era tarif extern, iar tariful intern era de 3,48 Ron. De la City Park pana la Complexul Soveja unde i-am zis eu sa ma lase ca sa nu imi vand plamanii pentru plata unei curse de taxi, mi-a luat 9,40 Ron. Pai pe bune? Cat de nesimtit sa fii? Cum justifica Primaria aia care da autorizatii ca un taxi sa-ti ceara aproape 4 lei pe km pentru o cursa? Tiganie si nesimtire. Mai si zicea dobitocul ala ca daca vreau imi da numarul lui de telefon. Nu-s eu vulgar de fel dar l-as fi injurat pe ala pentru faza aia. Am luat maxi taxi, mai bine…dai 2 lei si gata. Acolo ce sa aud? Un cocalar prafuit vorbea la telefon asa:
– Ce faci ba? Ai scapat de puscarie? A, nu? Ba, ce nasol? Cati ani? Aha… Si cum a iesit treaba aia? Oho, asa bine? 20 milioane? Bravo ba. […] Bine ma, hai da-te dracu! Hai ca vorbim. Ba! Ai grija cum vorbesti cu mine, da-te dracu! Hai pa! Pa ma, da-te dracu de fraier!
Bine ati venit in Constanta!

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *