Ziceam că m-am plimbat prin ploaie cu prietena şi umbrela. Am ajuns în În Vamă (plm, e ca şi cum aş zice că am mers la La Bebe…asta e! aşa se numesc) şi fix atunci a fost marea furtuna A SECOLULUI! Sau cel puţin aşa s-a văzut prin unele locuri. Apoi acasă, mai bea un vin şi ia-te de cap de durere. Ştiţi cum e probabil, staţi toată săptămâna la muncă şi în ce a mai rămas din weekend îţi vine să te destrăbălezi. Spre seară am mers şi în Mamaia, prima oară anul ăsta, pe timp de noapte. Era lume, era maneaua data la maxim, hai sictir ce să zic.
Azi. Am visat că vedeam oamenii morţi. Erau asa alb-negru dar cu nişte lei aurii în lesă. Cine murea, apărea aşa fantomatic şi avea un leu frumos auriu pe care îl ţinea în lesă. Am vise dubioase.
La 8 eram deja treaz şi lucid la maxim. N-aveam stare, aveam chef să scriu despre stâlpul căzut din km4-5 dar nu puteam s-o fac fără poze. Aşa că am ieşit la 8:30 din casă. M-am dus şi acolo, am ajuns şi la Drapelul Naţional şi apoi m-am dus spre casă.
Văzusem acolo la eveniment, pe faleză un dobitoc de fotograf. Mulţi fotografi sunt aşa cam dobitoci, se bagă în sufletul tău, dar ăsta era maxim dobitoc.
Deci, asta înseamnă ZOOM în ziua de azi, să te duci peste membrii fanfarei în timp ce cântă ca să le faci un macro sau ceva. Păi mă varză murată, dacă tot ai aparat profesional şi ditamai obiectivul foto, de ce te mai bagi în sufletul lor? I-a luat pe fiecare în parte aşa. Penibil.
Mă tot uitam pe stâlpul ăla pe care era arborat steagul Rromâniei. Aşteptam cu mâna pe aparat să cadă, căci se ca mişca el aşa.
Am ajuns şi pe la Poarta 1. Vraja Mării arată ca o vrăjeală în continuare. Muzeul de Istorie are o macara lângă.
O s-o dărâme vântul probabil. La Tribunal, un accident mega-spectaculos a avut parte.
Am făcut aşa o poză în grabă ca să nu mă vadă nimeni şi să mă accidenteze şi pe mine. Tipul din poză este evident numărul 2, căci dacă era numărul 1 era şmecher şi nu se accidenta.
Am văzut şi Apple Store sau un fel de parodie:
Şi Cinema Republica care este 70% mucegai în zilele noastre:
Şi supraetajatul mai de aproape:
Ce să mai…am văzut multe. Ceva prea interesant, în afară de ce am tot povestit, nu s-a ivit. Mai aşteptam. Poate o ploaie şi un vânt de două zile… Aia da ştire, ne-ar termina ţara! Băi, serios, o zi mă o zi a fost vânt şi puţină ploaie pe ici pe colo. Şi s-a distrus toată ţara. Parcă zici că avem o ţară din bezea.