În județul Constanța, în comuna Mihai Viteazu, la 60 de km distanță de orașul Constanța și la un drum cu mașina de 40 de minute, se află satul Sinoe.
Este un sat mic și liniștit, cu locuitori săraci lipiți pământului dar harnici și prietenoși. La ultimul Recensământ din 2011, satul Sinoe nici n-a apărut pe liste, însă comuna Mihai Viteazu (de care aparține Sinoe) a afișat un număr de 3167 de locuitori pe când Wikipedia ne spune că în anul 2002, Sinoe avea 1405 locuitori. Ieri am trecut pe acolo și n-am observat nici măcar câteva sute de oameni. Am încercat să apelez la Institutul Național de Statistică pentru mai multe detalii, însă mail-ul meu a fost respins de către serverul lor din motive tehnice halucinante pe care nu le înțeleg.
Imaginea din stângă ne arată o casă demnă de un Muzeu al Satului Horror. În astfel de „locuințe” trăiesc mulți din localnicii acestui sat (și din multe alte sate constănțene totuși). Multe case nu au garduri, riscul de prăbușire pare imens iar spațiul locuibil este minuscul.
Persoana a cărei case o vedem în imagine a locuit acum mulți ani în zona CET din orașul Constanța. Spune că și-a vândut apartamentul cu 2 camere, confort 0 inclusiv din motive de datorii la Întreținere. Prețul cu care l-a vândut nu era mare însă peste 2 ani a apărut fenomenul misterios de explozie a prețurilor imobiliare iar asta l-a făcut să regrete enorm. Practic, înainte puteai să-ți cumperi un apartament cu 2 camere foarte generos în spațiu cu doar 8000 de euro, în scurt timp, totul s-a schimbat într-așa fel încât plăteai de 3-4 ori mai mult pentru același lucru.
Un caz social nu înseamnă doar o pungă de zahăr și o pâine dată cuiva, un caz social înseamnă mai mult. La nici un kilometru sau doi distanță de Sinoe, se află comuna Mihai Viteazu, o zonă cu vile moderne și mai frumoase decât ceea ce vedem în stațiunea Mamaia. Nu departe, se află comuna Cogealag, cea cu cel mai mare parc eolian terestru din Europa. Chiar și despre aceasta am auzit că are sistem de canalizare și alte dotări moderne. Un locuitor din satul Sinoe trebuie însă să-și sape o groapă pătrată în pământ, pentru a-și construi acolo un fel de WC, ca pe timpurile Evului Mediu probabil. Lumea se gândea acum mulți ani că în anul 2000 vom avea mașini zburătoare. Îmi pare rău să vă anunț că nu doar că nu avem mașini zburătoare dar n-avem nici măcar rețea de canalizare în multe localități.
Se spune că o societate evoluează atunci când lucrează împreună cu toate ramurile sale mai mici, unde să situăm noi județul Constanța în acest caz? Mai uitați-vă o dată la poze. Voi ați locui acolo? Eu am ajuns acasă în apartamentul meu modern cu pat de 2 metri lungime și așternuturi curate și m-am simțit oribil. Încă mă simt oribil. Și ajut…cât pot, dar eu și familia mea suntem doar o mică parte din întreg.
Același proprietar, căruia i se văd toate coastele pe corp de slab ce este, avea însă energie mare iar grădina sa era plină de porumb, prune și alte lucruri. E harnic și nu-l împiedică de tot sărăcia și chiar lipsa curentului electric. Era un om de valoare în oraș, ba chiar și scrisul său de mână este de zece ori mai frumos ca al meu; la sat este acum un simplu țăran însă, ce își lucrează pământul cu mare interes. Nu e doar povestea lui însă.
Spuneam acum 3 săptămâni că am vorbit cu Isabela Ștefan, specialist Marketing și Comunicare la Organizația Creștină World Vision. Această organizație desfășoară programe de intervenție umanitară și pune accent pe siguranța și binele copiilor. Isabela spunea că următorul caz va fi cel din Sinoe, unde copiii n-au încălțăminte și haine, mai ales pentru a se duce la școală. Când am plecat eu din sat, câțiva copii și părinții lor lucrau desculți pe mormanul de chirpici, pentru a-și mai construi probabil o anexă pentru casă. Anul 2013 iar noi încă avem case din bălegar!
I-am propus Isabelei să colaboreze și cu bloggerul local Cristi Mirea și al său proiect de donații pentru copii. Oricine poate de fapt să ajute locuitorii acestui sat! Aș vrea însă o implicare din partea Primăriilor. Avem sate precum Sinoe, Crîngu, Valul lui Traian și multe altele ce nu cunosc traiul decent. Desigur, țăranii sunt mândri și spun că lor le este bine, căci sunt luptători de fel, dar ăsta nu e un mod de a trăi și nici un viitor bun pentru copii nu este.
Dacă o să aud ceva despre un viitor proiect social derulat în această zonă, o să vă țin la curent!
p.s. Hai să vedem și un video rapid cu locația și aspectul satului dpdv al unui șofer. Click aici.