„Astea-s doar vorbe nu fapte”, spune des cineva ca și cum am putea să le comparăm pe cele două. Nu există niciodată „doar vorbe” căci acele vorbe mereu ne provoacă un set întreg de stări. Ba chiar, uneori sau poate de multe ori, mulți au nevoie doar de o vorbă, căci pentru o faptă nu sunt pregătiți.
Avem un cult uman nu doar orientat principal pe prețuirea vorbelor (predominant scrise) ci și orientat pe căutarea viguroasă în Istorie a formelor brute și primare a Vorbei. Adorăm de-a dreptul cărți, ziare, reviste, bloguri și website-uri, însă mulți din noi încă au părerea că o propoziție sau un întreg fragment nu-și au o valoare uriașă.
Am mai spus oamenilor că-i ghicesc după puținele discuții pe care le port cu ei. Aceștia protestează, spunându-mi că nu pot să știu cine sunt ei din doar câteva cuvinte date în câteva contexte. Desigur că nu știu în totalitate cine sunt ei, dar pot să-mi dau seama de multe lucruri din caracter, lucruri ce modelează un om. Ba chiar, atât de ușor, le găsesc pilonii! Totul prin vorbe, pe care nu le aud nici măcar față în față. Nu subestimați niciodată cea mai banală replică la ceva sau cel mai natural gând în legătură cu un subiect anume! Acolo poate exista cheia întregului tău caracter. Atât de puternice sunt vorbele.
Faptele sunt puternice, dar sunt doar un alt element al omului. Nu pot asemăna vorba cu fapta și nici nu trebuie să dai la schimb una pe cealaltă. Nici o faptă nu se aseamănă cu o replică puternică dată la un moment dat cum nici o vorbă nu poate să-ți rămână mai adânc în minte decât îți rămâne o faptă la un moment dat. Deci totul ține de moment, căci vorba și fapta sunt precum apa și pământul, fiecare cu importanța proprie la timpul său.
Mulți mă știu tăcut iar alții mă știu de-a dreptul vorbăreț. Depinde totul de momentul în care mă aflu, însă mă consider comunicativ din fire. Nu cred că sunt vorbăreț degeaba, cred că de foarte mult timp am dobândit prin sentiment importanța vorbelor. Și dacă suntem sinceri cu adevărat, în societatea noastră modernă, știm foarte bine că vorba dă naștere faptei de atâtea ori. Chiar și când cineva face o faptă bună, nu-i ascultat sau auzit decât atunci când persoana potrivită prin canalul potrivit, dă vorba mai departe. Oh, câte startup-uri au rămas la start și câte proiecte au murit în faza incipientă căci nu s-au auzit de ele…și câți oameni ar merita astăzi lăudați, zi de zi poate, pentru faptele pe care le fac. Dar nu vorbesc mulți despre sau nu vorbesc bine. Așa că îmi spui mie că astea-s doar vorbe? Vorbele astea te-au construit pe tine și uite că în prezent, te modelează. În ciuda unicității pe care ți-o admiri singur în oglindă și în ciuda măștii ce caută să ascundă emoții în fața naturalului, vorba mereu va avea cea mai mare putere în a te doborî sau în a te ridica.
În lumea noastră, adorăm Pământul dar știm că Apa domină. Ne poate îneca sau ne poate vindeca, asta e puterea apei și asta e puterea vorbei.
Totul este energie. Și cuvântul. Uneori, un cuvânt stoarce mai multă energie decât un fapt. Tu trăiești prin cuvinte, eu asta fac de când mă știu, cu scrisul, drept urmare pentru oamenii care scriu cuvintele înseamnă enorm, uneori totul. Dar nu te aștepta ca toți să fie la fel. Alții nu văd sensul cuvintelor și uneori tind să fiu de acord și cu ei, că în unele momente cuvintele-s de prisos. Alteori, o mie de fapte nu fac cât un cuvânt deja spus sau care trebuie spus. Meh, serios că totu-i relativ. De ce lupți cu morile de vânt?
Era doar un friendly warning pentru ei :D