Îmi era lene să caut o poză care să descrie această postare aşa că am pus nişte Leneşi în articol. Ha!
Sunt la a treia bere la doză şi deja îmi pică ochii în gură. Ce expresie. Ahaha. Oare cine a inventat-o şi cum? Revenind. Se întâmpla asta pentru că sunt obosit. Chiar dacă am avut program de gravide la muncă (vorba unei persoane din online-ul apropiat) pe săptămâna asta, tot am ajuns târziu acasă sau tot m-am ocupat cu diverse. Ba chiar am sărit peste o masă din belşug gratuită la muncă pentru a ajunge mai repede acasă. Acasă însemna de fapt în oraş, unde m-am plimbat cu diverse sarcini. Una din ele era să-mi verific situaţia contului BRD pe care a trebuit să-l mai închid odată azi deşi nu mi-l închide chiar azi.
După ce în Noiembrie 2013 am făcut un mare tam tam pe tema BRD, azi mai fac unul. Deci…am plătit şi comision de închidere de cont de 15 euro atunci iar azi îmi zice tipa de la ghişeu că nu ştie ea cu cine am vorbit şi ce s-a întâmplat. Ah…cu nimeni, doar cu Managera sucursalei respective. Stai să vezi. Sunt aşa obosit…şi de la ziua asta şi de la bere, nici nu-mi vine să povestesc tot. În fine, rezumat. În 2013 am zis să-mi închidă contul, au zis că da dar nu l-au închis. Trebuia să mă prezint într-o dată anume sau ceva să CONFIRM că vreau. Tâmpenie. Cu toate astea, data cică nu e fixă. Ok. 2014. Mă duc eu azi şi întreb de ce nu e închis. Îmi zice tanti-ghişeu că nu apare că am vreo cerere de închidere! Marş mă! Eşti nebun??? Cum Satana? Am şi plătit pentru închiderea aia. Mi-a dat o foaie de oprire a cardului sau ceva şi cică după 30 zile poate să mi-l închidă pe loc. Nu m-ar mira să-mi ceară iar 15 Euro. Aş face DIN NOU plângere la ANPC dar de obicei trebuie să faci plângere şi contra ANPC căci nu se bagă ei deloc. Deci…mi-e scârbă de BRD şi mulţi.
Apoi am mai făcut eu drumuri. Am mers şi la Cora şi mi-am cumpărat diverse. Ceva mâncare, un chips şi 3 doze de bere…şamd. Am băut eu aproape o bere şi mă sună cineva să mă cheme prin Tomis 3. Fuck. Hai…fie. Mi-am rezolvat treaba şi aşteptam autobuzul. Primul nu l-am luat…era full! Maxim! Am aşteptat încă 5 minute cred pentru al doilea care era foarte lejer. Haha…fraierilor!
Acolo, în staţie, am văzut o femeie nevăzătoare cum trecuse strada cu bastonul ei alb. Mi-a părut aşa impresionantă! Avea în mână o sacoşă cu cumpărături şi încă una cu nişte portocale mari şi frumoase! A luat-o printr-o parcare şi încetinea pasul mereu când se apropia de o maşină. Îmi venea să o ajut dar cred că m-ar fi refuzat. Cumva…îşi ştia drumul. Din nou, e foarte impresionant! M-a lăsat aşa puţin pe gânduri.
În rest, am stat pe netul autobuzelor RATC căci au băgat Wireless-ul deja. Văzusem în autobuz o fată simpatică, de o frumuseţe simplă. Am coborât la aceeaşi staţie şi îmi venea să-i zic că e frumoasă dar avea un pas tare grăbit. Nu mă pricep deloc la agăţat iar gândurile mele din filme rămân doar la rangul de gând de scenariu de film.
Cam atât. O să mă culc devreme căci o să mă trezesc devreme. Am multe poveşti de zis dar nu am cum să le zic pe blog căci nu sunt chiar aşa impresionante sau bine conturate iar în viaţa de zi cu zi nu prea am cui să le spun. Nu că n-aş avea prieteni (nu că am…) dar nu prea dau de persoane mai pe gustul meu sau pe un înţeles comun. Forever alone frăţică. Ah…berea asta. Somniferul meu…
p.s. Ce înseamnă oboseala asta. Nici nu pot să-mi termin ultima bere! E bine într-un fel…sănătos. Hai hâc şi noapte bună!